1 Noiembrie , o zi banda de toamna cu frunzele aramii in bataia vantului ,cu razele soarelui lenese dar totusi inca dornice de a ne incalzii sufletul. La ora 17 cand eram in drum spre casa si treceam podul de la Micalaca , o lumina orbitoare mi-a invadat trupul si sufletul ... era asfintitul ... un asfintit pe care il astept de ani de zile , cu cerul rosu ca focul si cu razele soarelui care strapungeau norii palizi si se rasfrangeu pe zidurile triste ale blocurilor ce se zareau in orizont. Asfintit care mi-a trezit speranta si mi-a readus aminte de toate lucrurile bune si "nebune" care fac parte momentan din viata mea : familia si prietenii . Desi sunt doar doua lucruri enumerate , fac mai mult decat toate stelele de pe cer , toate frunzele ce cad din copaci , toti stropii de ploaie pe care ni daruieste cerul , toti banii din lume . Aceste doua elemente imi sustin spiritul in vidul acesta numit lume , si le multumesc ca ma sustin ( mai mult sau mai putin ) , oricum ar fi simt ca vor fi alaturi de mine de fiecare data cand am nevoie ...
Desi aceasta data ( 1 Noiembrie ) are o semnificatie incarcata de tristete si dezamagiri pentru intreg poporul roman , pentru mine este o sclipire in intuneric , o readucere la viata a tot ce e mai bun in mine , si odata cu asta , dorinta de a incerca sa fiu mai bun ca inainte .... Va Multumesc !!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu